Vointa in Luarea Deciziilor 1

-VOINTA IN LUAREA DECIZIILOR-1---------------------------------------------In lectia anterioara , am vazut ca viata ne ofera un sir de probleme , pe care le rezolvam prin decizii urmate de actiuni . Fiecare persoana decide sa rezolve problemele astfel incat sa-si faca o placere ori , cel putin , sa evite o neplacere , sa obtina avantaje imediate s-au de perspectiva , sa si asigure indeplinirea obligatiunilor familiare , profesionale si sociale . Din cele expuse pina acum , am inteles ce rol joaca vointa unui om . O constiinta sanatoasa si o vointa puternica , inseamna aproape toata personalitatea omeneasca . Acest adevar a fost reglementat juridic , prin libertatea de constiinta si de vointa , care definesc o persoana responsabila . In lipsa lor , nu se poate vorbi de discernamint si de responsabilitate . VOINTA inseamna foarte mult , poate mai mult de jumatate din ce investim in activitatile noastre , adica , zece la suta inspiratie si nouazeci la suta transpiratie . Acestea dau o opera geniala talentului nativ , lipsit de vointa de a munci tenace . Intr-adevar , in viata , deseori , persoane mai putin dotate intelectual si fizic , dar inzestrate cu o mare vointa , reusesc mai bine decat personalitatile stralucitoare insa tarate de vointe mai slabe . Cunoastem destule cazuri dintre colegi si cunoscuti , care promiteau mult in timpul scolii , dar au ratat ulterior . De regula , foarte rar , veti gasi fosti premianti printre persoanele care au efectiv succes in viata . Una din cauzele saraciei omului deriva din slabiciunile de vointa ale liderilor si a celor condusi . Usurinta si delasarea se traduc in saracie personala si nationala . VOINTA muta muntii din loc , e un adevar la fel de traditional ca si -CREDINTA- . Desigur baza unei -vointe puternice- sta o credinta la fel de puternica , deoarece personalitatea omeneasca e un tot unitar . In acest subcapitol , mi-am propus sa va dau un impuls initial necesar declansari procesului de calire si intarire a vointei . Dupa ce veti porni pe aceasta directie nu veti mai avea nevoie de mine , caci fiecare obstacol invins determina castigarea increderi si intarirea vointei . Pofta de a invinge obstacole si de a rezolva probleme de viata vine pe masura ce rezolvam cu succes sarcini importante . Vointa consta in capacitatea omului de a-si atinge scopurile propuse in mod constient , prin mobilizarea tuturor resurselor psihice si fizice necesare invingerii obstacolelor materiale si spirituale interpuse intre om si scopuri . Ea se poate manifesta prin initierea si sustinerea unor activitati , sau , din contra , prin franarea , diminuarea ori amanarea unor activitati al gandiri si comportamentului . In prima parte a lectiei-[deciziile] am vazut ca in psihicul fiecaruia se nasc mii de dorinte , vise si planuri pe care le vrea infaptuite , cu scopul de a trai mai bine , a castiga avantaje , a evita neplaceri , a-si face datoriile morale si legale prescrise de societate . Pentru rezolvarea problemelor de viata si satisfacerea dorintelor , omul are nevoie de un instrument specializat , cu care sa-si mobilizeze fortele din psihic si din fizic , in mod constient . Acest instrument miraculos se numeste --VOINTA-- . Omul nu poate reactiona instictual la toti stimuli din societatea omeneasca , deoarece instinctele reglementeaza numai necesitatile vitale de baza , nu si pe cele sociale , morale , juridice , etc . Sa luam cateva exemple , sa le analizam , ptr a intelege cum functioneaza vointa . Presupunem ca ne aflam la munca , si lucram ceva . La un moment dat , simtim nevoia de foame , senzatia unui instinct primar comun oamenilor si animalelor . Schimbarea compozitiei chimice din stomac da senzatie de foame , iar aceasta trezeste dorinta de a manca , in zona afectiva creierului . Pina la acest punct ne asemanam cu animalele . Imperiosul instinct de hrana impinge animalul sa manince orice -[inclusiv propii pui- la unele animale] ptr a-si potoli foamea . Ele nu au o constiita adevarata-[ratiune] si astfel nu discern intre diferite feluri de mancare , intre ce e permis si ce nu e . Ca atare , in cazul lor , nu putem vorbi de vointa mobilizata ptr atingerea unui scop , ci de o reactie instinctuala de stingere a senzatiei de foame . Doar n-ati vazut vulpi rationalizand cam in stilul urmator ----- ,,Este imoral sa fur gaini , astfel ca voi merge sa-mi cumpar , oare ce sa aleg ? -- friptura de rata s-au pastrama de pui?''. Asa ceva nu se petrece in creierul nici unui animal . Pe baza experientei de specie anterioara , animalul stie care animale sunt destinate consumului propiu , astfel ca nu-si incurca obiceiurile de hrana . Dar , aici se opreste constiinta lor . CUM REACTIONEAZA OMUL -la senzatia de foame si la dorinta de a manca ? In primul rand , o constientizeaza desi nu o rosteste intotdeauna ,,Mi s-a facut foame'' . In al doilea rand ,judeca foamea prin prisma situatiei de moment , dar si a regulilor umane de morala si de drept , decizand daca o va satisface imediat s-au mai tarziu , s-au , cum o va satisface , ce placere va avea un anumit fel de mancare ....etc . Senzatia de foame din exemplu dat ridica deja o problema de decizie si vointa . Maninc acum s-au mai tarziu ? E o intrebare la care constiinta trebuie sa decida , iar vointa trebuie sa se supuna . Maninc dupa ce termin treaba . Este o decizie constienta , prin care vointa primeste ordinul de a obliga organismul sa reziste la senzatia de foame , un anumit timp , pina ce omul termina treaba inceputa . Aici intervine -PUTEREA VOINTEI- . Senzatia de foame poate fi anulata s-au invinsa prin efort de vointa . Daca are o vointa otelita , omul isi continua treaba , ducand-o la bun sfarsit . Senzatia de foame poate fi anulata sau invinsa prin efort de vointa . Sa ne oprim putin , sa analizam ecuatia de viata din fata noastra . Avem un om , si un scop al activitatii sale-[terminarea muncii incepute]- ca un obstacol ce se impune intre el si scop-[senzatia de foame , s-au de a manca] . Omul cu vointa calita invinge obstacolul psihic -[senzatie de foame]- , ori ii rezista in bune conditii , atingandu-si scopul-[treaba terminata] . Omul inzestrat cu o vointa medie , inca sovaelnica , isi pune in cap sa reziste de foame , sa infringa acest obstacol aparut intre el si scopul sau , insa munceste din ce in ce mai prost . DE CE ? Deoarece relatia vointa-constiinta este slaba si-l sacaie cu imbolduri de tipul : ,,Mananca acuma- , -Ce rost are sa termin treaba- , -Se poate face si dupa masa- , -Nu te omora cu firea- , -Lasa treaba ptr mai tirziu si maninca'' . S-ar putea ca omul de exemplu nostru sa reziste pana la capat , sa-si termine treaba intr-o framintare psihica de tipul celei exemplificate . El nu are avantajul omului cu vointa otelita , care a decis o data ptr totdeauna si a eliminat definitiv obstacolul -[senzatia de foame - porunca de a manca]- din mintea sa . In fine , omul cu vointa slaba reactioneaza exact ca un animal . De indata ce simte senzatia de foame , intrerupe orice activitate , fara prea mult efort de constiinta si incepe sa manance . Din aceasta cauza , inca din copilarie , suntem invatati sa ne stapanim instinctele primare , si sa ne dezvoltam -vointa si rabdarea- . Rabdarea este o forma a vointei prin care amanam satisfacerea unei placeri , ori scaparea de o neplacere . Acum sa privim aceasta situatie din alt unghi , respectiv din perspectiva -sustinere s-au frinare-amanare- a unei activitati . Omul avea un obiectiv foarte precis , sa termine treaba-[scop , tel si obiectiv] . In vederea telului sau , el isi mobilizeaza fortele psihice si fizice necesare indeplinirii activitatii respective . In functie de fiecare activitate concreta in parte , mobilizam mai multe s-au mai putine forte psihice si fizice . Iata un factor perturbator , un obstacol-[senzatia de foame] , s-a intrepus intre om si scopul urmarit , tinzind sa anuleze ori sa ne amine actiunea . Ambele eforturi s-au facut constient , sustinute de judecati si decizii rapide . In cazul dat , scopul va fi atins prin sustinerea activitatii si aminarea satisfacerii obstacolului psihic -[dorinta de a manca] . In locul unui obstacol psihic-[imaterial] , poate aparea un obstacol fizic . De exemplu , omul din cazul nostru , trebuie sa transporte niste materiale , pina la un anumit punct , si intalneste un obstacol fizic-[material] pe drum , adica o groapa , o baricada .... etc . In acest caz omul are mai multe variante : Distruge obstacolul , il ocoleste , il sare , s-au daca este prea mare si ratiunea ii spune ca nu e intelept sa-l treaca , se intoarce si cauta alta cale . In nici un caz nu se opreste . ACEST EXEMPLU NU ESTE INTAMPLATOR . Slabiciunea de vointa a multor oameni este generata de slabiciune in invingerea obstacolelor psihice , s-au din lipsa de rezistenta la tentatii , mai ales . PUTEREA VOINTEI este cel mai bun prieten al omului . O vointa slaba este cel mai mare dusman din insasi psihicul sau . Slabiciunea de vointa este o latura a ingerului negru , pe care trebuie sa-l invingeti , in favoarea ingerului luminos . Razboiul dintre bine si rau , dintre intuneric si lumina , dintre slabiciune si putere , dintre ignoranta si cunoastere , se da in psihicul fiecarui om . De exemplu , Vointa mai serveste la initierea si sustinerea unei activitati menite sa asigure atingerea unui scop , intr-o anumita perioada de timp . Pragmaticii realisti actioneaza intotdeauna ptr atingerea unui scop realist , pragmatic , tangibil si folositor . Marea majoritate a activitatilor noastre au nevoie de vointa ptr initiere-[incepere] unei activitati si ptr sustinerea ei pina ce atingem scopul . De aceea , sustinerea unor activitati indelungate , in conditiile aparitiei unor obstacole psihice si fizice din ce in ce mai grele , presupune efort si vointa destul de mare , lucru ce explica esecurile si renuntarile de tot felul . Nu orice om are taria de vointa de a duce la bun sfarsit ceea ce au inceput , iar cauzele le cunoaste fiecare dintre noi . ------idem-